|
Excavation Year |
2009 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
|
Periods |
Greek Age;
Hellenistic Period;
Roman Period;
Late Roman Period;
Roman-Byzantine Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
|
Site Types |
Urban settlement;
Citadel;
Cemetery;
Tumular cemetery;
Coin find
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Jurilovca |
|
Commune |
Jurilovca |
|
Site |
Raport privind cercetarea preventivă „Două canale" |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Orgame/Argamum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Iacob |
Mihaela |
Sector director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mocanu |
Marian |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv |
Eugen Dorel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
|
|
National Arch. Record Site Code |
160653.02
|
|
Report |
În timpul supravegherii arheologice efectuate la investiţia „Execuţie drum DJ 229P Cetatea Argamum KM 0+000 - 7+100" în baza Autorizaţiei nr. 113/2009 (titular autorizaţie dr. Florin Topoleanu), între km 4+800 şi 4+900 au fost scoase la suprafaţă, în urma decapării mecanice a terenului, structuri din piatră, fragmente ceramice şi tegulare. Zona respectivă face parte din situl arheologic Orgame/Argamum; în plus, se impunea verificarea terenului pe care urmează a fi amplasată parcarea (la km 5+000) şi a tronsonului dintre punctul în care au fost relevate urme arheologice şi parcare
Pentru a cerceta zona în care urma a fi amenajată parcarea (între km 4+4950 - km 5+000) au fost trasate două secţiuni stratigrafice (SI şi SII), cu dimensiunile de 38 x 1 m, şi, respectiv, de 20 x 1 m, care au coborât până la nivelul stâncii (-0,40-0,50 m). Nu au fost descoperite materiale arheologice.
Pentru a verifica situaţia arheologică în punctul D.J. km 4 + 880 - km 4 + 900 m, cunoscut printre localnici sub denumirea de „Două canale", au fost executate două secţiuni: SI cu dimensiuni de 12 x 3 m şi SII cu dimensiuni de 9 x 1,5 m, orientate N - S, cu un martor stratigrafic de 3 m între cele două suprafeţe.
Secţiunea SI
În această zonă fusese identificat un nucleu de locuire de epocă romană, evidenţiat şi cu ocazia supravegherii arheologice ce a precedat cercetarea noastră. În c.4 (capătul nordic al secţiunii), imediat după înlăturarea stratului vegetal, a apărut un fragment de zid din lespezi de calcar, sumar fasonate, de dimensiuni medii şi mari, legate cu pământ. Lungimea pe care se păstrează zidul este de 1,35 m, lăţimea de 0,60 m, înălţimea de 0,37 m (6 asize). La N de acest zid au fost surprinse multe lespezi de piatră, în poziţie secundară, provenind din zidul descris mai sus. O amenajare din pietre cu aceleaşi caracteristici ca şi cele din zid a fost identificată în c.3, spre profilul de E. Această amenajare este vizibilă pe o lungime de 1,10 m şi are lăţimea de 1,15 m. Printre pietrele din această zonă se poate observa un fragment dintr-un vas de provizii (chiup). În SI, mai cu seamă în c.3 şi 4, am descoperit, pe lângă amenajările menţionate, un bogat şi variat material ceramic de epocă romană, la care se adaugă şi două monede.
Secţiunea SII. Cercetarea s-a concentrat în special în c.2 şi 3, unde am descoperit, imediat sub vegetal, un nivel cu pietre (lespezi de calcar identice cu cele din secţiunea anterioară), provenind de la acelaşi edificiu identificat în SI. Pe lângă bogatul material ceramic menţionăm şi două monede din bronz, datate în sec. IV p.Chr.
Pentru a verifica tronsonul de drum situat între Km 4+900 - km 4+950 m a fost trasată o secţiune SIII, orientată perpendicular pe SII şi SI descrise la pct. 2, cu dimensiunile de 20 x 1 m, amplasată de-a lungul drumului, la 5 m E de SII, într-o zonă în care nu era vizibilă, la suprafaţă, stânca. Şi în această zonă stânca a apărut la -0,50 m. Cele câteva fragmente ceramice au apărut în capătul de V al secţiunii.
Materialul ceramic. În urma prelucrării primare a materialului ceramic rezultat din cercetarea arheologică preventivă, s-a conturat un eşantion de 204 fragmente ceramice ce pot fi încadrate din punct de vedere tipologic. Acest eşantion se împarte astfel:
- amfore: 61 fragmente, din care: 17 LRA 2; 1 LRA 1; 9 Carrot, 3 fragmente amfore sud-pontice; 2 Kuzmanov 15; 14 amfore de masă; 2 Zeest 72; 12 fragmente neidentificate; 1 fragment cu dipinto;
- ceramică de bucătărie: 67 fragmente, din care: 49 fragmente oale; 8 fragmente cratiţe; 8 fragmente castroane; 2 fragmente capace;
- ceramică de băut: 34 de fragmente, din care: 1 fragment ulcior elenistic; 27 ulcioare de epocă romană; 6 căni;
- ceramică de masă: 38 de fragmente, din care: 35 fragmente de provenienţă pontică; 3 fragmente orientale (Late Roman C’ Ware, forma Hayes 1).
Se mai adaugă 3 fragmente de opaiţe, fragmente provenind de la un vas de provizii, o greutate de plasă de pescuit şi o fusaiolă.
Materialul numismatic. Cele patru monede descoperite se prezintă astfel:
- emitent neprecizat, tip Spes Reipublice, a. 358-361;
- Valentinianus I, tip Securitas Reipublicae, LRBC II, 2109, Constantinopolis, a. 365-375;
- Valens I, tip Securitas Reipublicae, LRBC II, 2110, Constantinopolis, a. 365-375;
- Theodosius I, tip VOT/XX/MVLT/XXX, LRBC II, 2157, Constantinopolis, a. 383.
Cercetările efectuate pe tronsonul DJ 229P au dus la confirmarea observaţiilor anterioare, bazate pe cercetările periegetice, privind suprafaţa ocupată de locuirea aferentă cetăţii Argamum, anume întinderea acesteia până la cca. 1 km faţă de zidul de incintă de perioadă romano-bizantină. De asemenea, s-a confirmat observaţia conturată în urma cercetării sistematice, potrivit căreia nu avem de a face cu o ocupare omogenă a platoului, ci cu nuclee de locuire, distribuite la o oarecare distanţă unul faţă de celălalt. Nucleul de locuire individualizat în urma acestei cercetări se raportează la un singur nivel stratigrafic, încadrat între al doilea sfert al sec. IV p.Chr. şi a al treilea sfert al aceluiaşi secol, atât în baza materialului ceramic, impresionant din punct de vedere cantitativ pentru dimensiunea cercetării, cât şi a celui numismatic. Din păcate, intervenţiile antropice contemporane (arătura, amenajarea drumului) au afectat puternic construcţiile din acest punct.
Pentru a protejarea acest nucleu de locuire s-a convenit cu beneficiarul investiţiei şi cu executantul lucrărilor deplasarea drumului judeţean, în porţiunea cuprinsă între km 4+850 - km 4+950 cu 2 m spre S. [Mihaela Iacob]
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
